SARBATORI LOCALE
Fiecare gospodirie isi organizeaza in mod individual munca in prezent nu se mai practica sezatorile iar clacile sunt organizate sporadic la munca cositul fanului. La clacii participa vecinii, prietenii si invitatii organizatorilor se
serveste mancare (de obicei placinte cu brahza si varzare, dar nu numai) si
bautura din belsug iar la sfarsit se incinge o adevarata hora taraneasca.
Anuntarea nuntii era facuta de vifeli insotiti de misorlene (in prezent nu se mai respecta acest obicei). Vifelii, fiind cei mai aratosi tineri din sat, iar misorlenele sau surorile de mirese cum se mai numeau erau domnisoarele de onoare, cu totii erau imbracati in costume populare, insotiti de muzica cu o saptamina inaintea nuntii vizitau toti nuntasii care confirmau sau nu participarea la nunta. In ziua nuntii tot ei conduceau alaiul de nunta cu muzica de la mire la mireasa acasa, apoi la biserica si in final la locul petrecerii. Vornicul era cel care pomea strigarile si glumele iar dupa miezul noptii striga cinstea. Nunta se incheia in jurul orei sapte dimineata iar dupii amiaza se facea "calea intoarsa" si se petrecea din nou pana noaptea tarziu.
Inmormantarea: in primele douii seri de la deces toti cunoscutii vin pentru priveghi iar preotul face o slujba religioasa dupa care se ofera mancare si bautura. Priveghiul cu multi ani in urma continua tarziu in noapte cand se incingeau glumele si jocurile (cei virstnici jucau carti iar tineretul juca "scos din fantana" sau "palma furata"). Era respectata dorinta decedatului in ceea ce priveste modul de inmormantare. Dupa slujba de inmormiintare se oferea ca pomana mancare si bautura iar in final este condus la cimitir de toti participantii, se incheie cu o ultima slujba religioasa la cimitir.
Nedei si serbari populare:
Hramul Bisericii din Bucium Poieni este "Inaltarea Domnului", ocazie cu care din timpuri stravechi s-a iesit si se iese la Negrileasa, mai exact la izvorul numit Feredeu, unde dupa obisnuita slujba religioasa urmeaza un picnic in natura.
Despre acest izvor Aggrbiceanu scria: "Izvorul acesta avea din batrtrani o istorie. Cica aici ar fi adus pe un miner strivit de sthca, l-ar fi spalat cu apa si omul, desi era mai mult mort decit viu deschise ochii la cei dintai picuri ce-l
stropira, si isi facu cruce si se ridica indata."
La sarbatoarea "Izvorul Tamaduirii" se face din nou o iesire la Izvorul Feredeu si o slujba religioasa;
O a treia si cea mai cunoscuta iesire la Negrileasa, despre care a scris Ovidiu Barlea in "Steampuri fara apa", este cea de pe data de 21 mai cu ocazia sarbgtorii Constantin si Elena, care coincide cu inceperea pasunatului la munte, cand dupa o slujba religioasa de binecuvhtare a animalelor urma o adevaratai serbare campeneasca la care participau locuitorii din comunele invecinate. In scopul protejarii narciselor in prezent amploarea acestei serbari s-a diminuat foarte mult.
In prima duminica a lunii iulie se face o iesire la Detunata urmata de o slujba religioasa, la crucea ridicata in memoria revolutionarilor de la 1848.
In anul 1852 imparatul Frantz Iosif a urcat la Detunata, iar in 1865 membrii marcanti ai ASTREI si apoi insusi regele Mihai impreuna cu personalitati politice ale vremii au venit aici. In luna iunie 2005 cu ocazia sabatoriri a 140 de ani de la "infinlarea ASTREI are loc la Detunata o reeditare a ceea ce se intamplase in 1866 cand pe 19 mai de la adunarea de la Abrud veneau aici personalitati marcante ale Transilvaniei. Organizarea a fost facuta de catre Societatea Cultural-patriotica Avram Iancu din Romania impreuna cu filialele Astrei din tara.
O ultirma iesire se face in prima duminica inainte de 14 septembrie, urmata de o slujba religioasa, la crucea de pe dealul Certeje, la care obisnuiesc sa iasa locuitorii satelor Bucium si Valea Sesii.
Alte elemente etnografice specifice:
Costumul popular buciumnesc, balada "Versul Buciumanilor, Tarina buciumaneasca, legendele mineresti cu valvele bailor si alte legende locale (legenda Detunatelor si legenda Negrilesei, legenda Clopotului de pe Corabia).
serveste mancare (de obicei placinte cu brahza si varzare, dar nu numai) si
bautura din belsug iar la sfarsit se incinge o adevarata hora taraneasca.
Anuntarea nuntii era facuta de vifeli insotiti de misorlene (in prezent nu se mai respecta acest obicei). Vifelii, fiind cei mai aratosi tineri din sat, iar misorlenele sau surorile de mirese cum se mai numeau erau domnisoarele de onoare, cu totii erau imbracati in costume populare, insotiti de muzica cu o saptamina inaintea nuntii vizitau toti nuntasii care confirmau sau nu participarea la nunta. In ziua nuntii tot ei conduceau alaiul de nunta cu muzica de la mire la mireasa acasa, apoi la biserica si in final la locul petrecerii. Vornicul era cel care pomea strigarile si glumele iar dupa miezul noptii striga cinstea. Nunta se incheia in jurul orei sapte dimineata iar dupii amiaza se facea "calea intoarsa" si se petrecea din nou pana noaptea tarziu.
Inmormantarea: in primele douii seri de la deces toti cunoscutii vin pentru priveghi iar preotul face o slujba religioasa dupa care se ofera mancare si bautura. Priveghiul cu multi ani in urma continua tarziu in noapte cand se incingeau glumele si jocurile (cei virstnici jucau carti iar tineretul juca "scos din fantana" sau "palma furata"). Era respectata dorinta decedatului in ceea ce priveste modul de inmormantare. Dupa slujba de inmormiintare se oferea ca pomana mancare si bautura iar in final este condus la cimitir de toti participantii, se incheie cu o ultima slujba religioasa la cimitir.
Nedei si serbari populare:
Hramul Bisericii din Bucium Poieni este "Inaltarea Domnului", ocazie cu care din timpuri stravechi s-a iesit si se iese la Negrileasa, mai exact la izvorul numit Feredeu, unde dupa obisnuita slujba religioasa urmeaza un picnic in natura.
Despre acest izvor Aggrbiceanu scria: "Izvorul acesta avea din batrtrani o istorie. Cica aici ar fi adus pe un miner strivit de sthca, l-ar fi spalat cu apa si omul, desi era mai mult mort decit viu deschise ochii la cei dintai picuri ce-l
stropira, si isi facu cruce si se ridica indata."
La sarbatoarea "Izvorul Tamaduirii" se face din nou o iesire la Izvorul Feredeu si o slujba religioasa;
O a treia si cea mai cunoscuta iesire la Negrileasa, despre care a scris Ovidiu Barlea in "Steampuri fara apa", este cea de pe data de 21 mai cu ocazia sarbgtorii Constantin si Elena, care coincide cu inceperea pasunatului la munte, cand dupa o slujba religioasa de binecuvhtare a animalelor urma o adevaratai serbare campeneasca la care participau locuitorii din comunele invecinate. In scopul protejarii narciselor in prezent amploarea acestei serbari s-a diminuat foarte mult.
In prima duminica a lunii iulie se face o iesire la Detunata urmata de o slujba religioasa, la crucea ridicata in memoria revolutionarilor de la 1848.
In anul 1852 imparatul Frantz Iosif a urcat la Detunata, iar in 1865 membrii marcanti ai ASTREI si apoi insusi regele Mihai impreuna cu personalitati politice ale vremii au venit aici. In luna iunie 2005 cu ocazia sabatoriri a 140 de ani de la "infinlarea ASTREI are loc la Detunata o reeditare a ceea ce se intamplase in 1866 cand pe 19 mai de la adunarea de la Abrud veneau aici personalitati marcante ale Transilvaniei. Organizarea a fost facuta de catre Societatea Cultural-patriotica Avram Iancu din Romania impreuna cu filialele Astrei din tara.
O ultirma iesire se face in prima duminica inainte de 14 septembrie, urmata de o slujba religioasa, la crucea de pe dealul Certeje, la care obisnuiesc sa iasa locuitorii satelor Bucium si Valea Sesii.
- Biserica din Bucium centru de comuna are hramul tuturor sfintilor.
- Hramul bisericii din Bucium Sat este Buna Vestire.
- Biserica din Bucium Poieni are hramul Ingltarea Domnului.
- Hramul Bisericii Sf. Arhangheli Mihail si Gavril din Izbita este Nasterea Maicii Domnului.
- Biserica din Bucium Cerbu cu hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril.
- Biserica din Bucium Muntari cu hramul Buna Vestire.
Alte elemente etnografice specifice:
Costumul popular buciumnesc, balada "Versul Buciumanilor, Tarina buciumaneasca, legendele mineresti cu valvele bailor si alte legende locale (legenda Detunatelor si legenda Negrilesei, legenda Clopotului de pe Corabia).