TURISM
OBIECTIVE TURISTICE SI CULTURALE:
PLACI COMEMOTUTIVE:
Practicarea turismului montan in aceasta zona este stimulata de prezenta a numeroase obiective turistice naturale, cele mai multe fiind declarate monumente ale naturii (Legea 5/2000) printre care si Detunatele (Goala si
Flocoasa) si Poiana cu narcise de la Negrileasa.
Detunata Goala este o rezervatie naturala din categoria geologica masivul de bazalt are versantul vestic acoperit cu padure. Suprafata protejata cuprinde numai peretele vestic alcatuit din coloane de bazalt si trena de coloane prabusite de la baza pe o lungime de aproximativ 600m pe direclie nord-sud si pe o inaltime de 400 m pe directie est-vest, totalizand 24 ha.
La Detunata Flocoasa limitele incadreaza strict baza magurii bazaltice complet impadurite (de unde vine si numele de origine populara) ce culmineaza la 1225 m. Aceasta are forma unui trunchi de con alungit pe directie nord-sud, cu lungimea la baza de aproximativ 500 m si o latime de 400 m, totalizand o suprafata de 20 ha.
Datorita ca acest varf este mai inalt si relativ izolat, el apare mult mai impunator, dominand cu circa 200 m relieful domol din jur.
Poiana cu narcise de la Negrileasa este situata in partea de sud-est a comunei, este o rezervatie naturala din categoria botanica importanta prin prezenta narciselor (Narcisus stelaris) in luna mai. In prezent este pusa sub ocrotirea legii intru-cit serbarile campenesti organizate anual in perioada lor de inflorire au condus la degradarea poienii. Cadrul natural mai cuprinde si alte obiective, de exemplu pe Valea Cerbului se intalneste un exemplar din Zada (Larix decidua), un conifer cu frunze cazatoare.
Potential turistic antropic
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timnpului, intr-o imbinare armonioasa cu natura.
Vestigiile trecutului atesta pe teritoriul comunei Bucium existenta unor stravechi exploati miniere, cunoscute inca din epoca daco-rornana si continuate pina in prezent, fiind aproape singura activitate economica din localitate si ocupatia de baza a locuitorilor.
In satul Bucium Poieni, pe Muntele Vilcoi si Corabia (la Slavasoaie) se afla doua cimitire romane, care atesta vechimea exploatarii aurului aici.
In satul Bucium Poieni, pe Muntele Vilcoi si Corabia (la Slaivasoaie) se afla doua cimitire romane, care atesta vechimea exploatarii aurului aici.
In masivul Frasin-Rodu exista lucrari miniere dacice in locul numit de localnici "Coranzile Frasinului". Lucrarile acestea, se poate usor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din dalta si ciocan.
Ieruga Coriibiei situata in masivul Corabia este o lucrare de proportii gigantice dupa unii inceputa cu mult inaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafata in stanca. Exploatarea lui s-a facut prin saparea unui sant lung
de peste 600m, 40m latime si peste 30 m adancime.
In masivul Valcoi in anul 1831 s-au descoperit patru inele de bucla de aur din epoca bronzului. Aceste inele se afla astazi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici in decursul timpului au fost identificate lucrari miniere romane, altare votive si o importanta necropola din acea perioada. In comuna a fost ridicat un monument din marmura, in amintirea eroilor Revolutiei de la 1848 - 1849 (la Gura Cerbului) iar la Detunata Flocoasa este o cruce sapata in piatra (acolo fiind punctul de observatie al revolutionarilor de la 1848) si un monument inscrptionat in limba latina, care se refera la vizita facuta in anul 1924 de regele Ferdinand in Tara Moiilor (satul Valea Cerbului).
Numeroase placi comemorative existente in comuna, atesta trecerea pe aceste meleaguri a unor personalitati de renume mondial si nalional:
Camine culturale se gasesc in satele:
Cele doua scoli generale cu clasele I - VIII din Bucium au cate o biblioteca scolara care deserveste elevii si cadrele didactice din aceste scoli. Scoala,generala Ion Agarbiceanu din Bucium, centru de comuna este gazda unei expozitii etnografice, cu caracter permanent, a caror exponate sunt mai ales obiecte din minerit, casnice si manuscrise din Agabiceanu.
Pe frontispiciul acestei scoli se afla un medalion lucrat in cupru cu portretul lui Ion Aggrbiceanu, iar cele doua placi din marmura consemneaza ca incepand cu anul 1995 scoala din Bucium Sasa va purta numele "Ion Agsrbiceanu".
Discotecile in comuna se organizeaza in special de firme private in satele Bucium centru si Bucium Sat, dar si la Caminele culturale, acestea din urma organizeaza in special "Hore Tairanesti".
In ceea ce privegte portul buciumanilor, mai ales cel vechi, se remarca printr-o mare valoare artistica, influentand intreaga regiune in ceea ce priveste stilul si motivele sale. In secolul XIX Buciumul era renumit ca centru de cojocari.
Caracteristic pieselor lucrate in Bucium sunt decorul marunt, culoarea predominant neagra a ornamentului, intrerupta din loc in loc de mici puncte rosii, galbene ai albastre si prezenta firului de buritas aurit.
Costumul femeiesc purtat si astazi, aparut inca in secolul al XVIII-lea, pastreaza din portul barbgtesc: camasa, zodia si pieptarul.
Camasa desprinsa de poale este cusuta cu fir de matase negru, avand motive vegetale stilizate in tehnica "de dupa ac" plasate pe guler, peste cot si la fodori (mangete). Peste poalele albe se poarta catrinte rosie, ingusta, tesuta si decorata cu vergi galbene si albastre, iar in fata sort. negru de matase sau catifea brodat cu motive florale multicolore. Peste camasa se poarta pieptarul de piele, despicat, decorat compact cu motive vegetale stilizate in culoare neagra si puncte tricolore, iar pe cap basma neagra brodata multicolor pe margini.
Costumul barbatesc este mai simplu, alcatuit din camasa cusuta cu fir de mstase negru: la guler, piept si pumari (in acelasi stil vegetal ca la femei), cioareci strimti cu dunga albastra pieptar infundat, serpar lat, laibar din panza alba, palarie cu snur impletit din fire de aursi argint si cu cizme inalte din piele cusute pe margini cu fir tricolor.
In prezent nu se mai lucreaza cojocarie doar tesutul mai este prezent in unele gospodarii. Tamplairia este practicatii de catre trei particulari: A.F. Duna, P.F. Jurj Moise si P.F. Sturza Simion.
Constructii de tip mori, steampuri, joagare nu mai sunt, ele au fost confiscate cu ani in urma.
PLACI COMEMOTUTIVE:
- Ion Agarbiceanu,
- Gheorghe Sincai,
- Jon Pop Reteganul,
- Ecaterina Varga.
- Biserica din Bucium Sat cu hrarnul "Buna Vestire"(l680);
- Biserica Ortodoxa din Bucium Poieni cu hrarnul "Inaltarea Domnului" (171 1);
- Biserica din Bucium, unde a fost preot Ion Agarbiceanu (1821);
- Biserica Ortodoxa "Sfintii Arhangheli MihaiI si Gavril" din satul Izbita, construita in set-al XVIII-lea, este declarata monument istoric
- Biserica Ortodoxa din satul Muntari Troita de la Bucium Izbita ridicata intru cinstirea lui Andrei Saguna.
- Pe poteca ce urca spre Detunata se afla casa Fefelegii, eroina din nuvela cu acelasi nume a lui Agarbiceanu.
- Detunata Goala,
- Detunata Flocoasa,
- Poiana cu narcise de la Negrileasa.
- Cadrul natural mai cuprinde si alte obiective: pe Valea Cerbului se intalneste un exemplar din zada (Larix decidua), un conifer cu frunze cazatoare.
Practicarea turismului montan in aceasta zona este stimulata de prezenta a numeroase obiective turistice naturale, cele mai multe fiind declarate monumente ale naturii (Legea 5/2000) printre care si Detunatele (Goala si
Flocoasa) si Poiana cu narcise de la Negrileasa.
Detunata Goala este o rezervatie naturala din categoria geologica masivul de bazalt are versantul vestic acoperit cu padure. Suprafata protejata cuprinde numai peretele vestic alcatuit din coloane de bazalt si trena de coloane prabusite de la baza pe o lungime de aproximativ 600m pe direclie nord-sud si pe o inaltime de 400 m pe directie est-vest, totalizand 24 ha.
La Detunata Flocoasa limitele incadreaza strict baza magurii bazaltice complet impadurite (de unde vine si numele de origine populara) ce culmineaza la 1225 m. Aceasta are forma unui trunchi de con alungit pe directie nord-sud, cu lungimea la baza de aproximativ 500 m si o latime de 400 m, totalizand o suprafata de 20 ha.
Datorita ca acest varf este mai inalt si relativ izolat, el apare mult mai impunator, dominand cu circa 200 m relieful domol din jur.
Poiana cu narcise de la Negrileasa este situata in partea de sud-est a comunei, este o rezervatie naturala din categoria botanica importanta prin prezenta narciselor (Narcisus stelaris) in luna mai. In prezent este pusa sub ocrotirea legii intru-cit serbarile campenesti organizate anual in perioada lor de inflorire au condus la degradarea poienii. Cadrul natural mai cuprinde si alte obiective, de exemplu pe Valea Cerbului se intalneste un exemplar din Zada (Larix decidua), un conifer cu frunze cazatoare.
Potential turistic antropic
Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timnpului, intr-o imbinare armonioasa cu natura.
Vestigiile trecutului atesta pe teritoriul comunei Bucium existenta unor stravechi exploati miniere, cunoscute inca din epoca daco-rornana si continuate pina in prezent, fiind aproape singura activitate economica din localitate si ocupatia de baza a locuitorilor.
In satul Bucium Poieni, pe Muntele Vilcoi si Corabia (la Slavasoaie) se afla doua cimitire romane, care atesta vechimea exploatarii aurului aici.
In satul Bucium Poieni, pe Muntele Vilcoi si Corabia (la Slaivasoaie) se afla doua cimitire romane, care atesta vechimea exploatarii aurului aici.
In masivul Frasin-Rodu exista lucrari miniere dacice in locul numit de localnici "Coranzile Frasinului". Lucrarile acestea, se poate usor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din dalta si ciocan.
Ieruga Coriibiei situata in masivul Corabia este o lucrare de proportii gigantice dupa unii inceputa cu mult inaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafata in stanca. Exploatarea lui s-a facut prin saparea unui sant lung
de peste 600m, 40m latime si peste 30 m adancime.
In masivul Valcoi in anul 1831 s-au descoperit patru inele de bucla de aur din epoca bronzului. Aceste inele se afla astazi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici in decursul timpului au fost identificate lucrari miniere romane, altare votive si o importanta necropola din acea perioada. In comuna a fost ridicat un monument din marmura, in amintirea eroilor Revolutiei de la 1848 - 1849 (la Gura Cerbului) iar la Detunata Flocoasa este o cruce sapata in piatra (acolo fiind punctul de observatie al revolutionarilor de la 1848) si un monument inscrptionat in limba latina, care se refera la vizita facuta in anul 1924 de regele Ferdinand in Tara Moiilor (satul Valea Cerbului).
Numeroase placi comemorative existente in comuna, atesta trecerea pe aceste meleaguri a unor personalitati de renume mondial si nalional:
- Ion Agarbiceanu: in centrul Buciumului pe actuala casa parohiala sta scris: "... aici a locuit intre anii 1906-1910 scriitorul Ion Agirbiceanu (1882-1963), aici a scris romanul Arhanghgelii si nuvelele Fefeleaga si Melentea";
- Pe poteca ce urca spre Detunate se afla casa Fefelegii, eroina din nuvela cu acelagi nume a lui Agirbiceanu;
- Pe o cladire cu etaj situata chiar linga sosea citim: "Aici in scoala intemeiata de Gheorghe Sincai a functionat ca invatator (1881- 1884) marele folclorist Ion Pop Reteganul(1853-1905)";
- in satul Izbita, pe cladirea scolii primare citim: "Pe acest loc a fost casa in care a locuit intre anii 1840-1847 neinfricata luptatoare pentru drepturile buciumanilor Ecaterina Varga (1802- 1852)";
- La intrarea pe Valea Sesii intr-o casa cu parterul din piatra si etaj din lemn, au fost gazduite mari personalitati, dupa cum citim: "Aici in casa familiei David, au poposit in 24.07.1900 venind de la Abrud spre Detunata membrii Societatii de teatru roman in frunte cu Iosif Vulcan, Gheorghe Dima si Vasile Goldis. In 23.07.1921 si 25.03.1936 a poposit spre a studia Detunata, marele geograf Emmanuel de Martonne" (acesta din urma a facut numeroase studii geomorfologice in tara noastra);
- O placa situata sus la Detunata Goalii ne spune: "Azi 30 august 1865, George Bariliu, Avrarn Iancu, Timotei Cipariu, Axente Sever, Ilie Macelaru si mult alt popor au petrecut la Detunata, au venit din Abrud, de la Adunarea "ASTREI", au fost salutati de preotul Iosif Ciura. "... Desteapta-te romane ! a rasunat peste munti si vai."
- Biserica cea mai veche din comuna este cea din Bucium Sat, are hramul "Buna Vestire", este ortodoxia si a fost ridicata la 1680, in altar cu ocazia unei restaurari s-a descoperit o pictura veche din anii 1700;
- Biserica ortodoxa din Buciurn Poieni cu hramul "inaltarea Domnului", construita la 1711;
- Biserica Ortodoxa "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din satul Izbita construita in secolul al XVIII-lea, al carui iconostas are o valoare deosebita (este declaratia monument istoric);
- Biserica ortodoxa "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din satul Cerbu;
- Biserica ortodoxa din satul Muntari.
- Troita de la Bucium Izbita ridicata intu cinstirea lui Andrei Saguna;
Camine culturale se gasesc in satele:
- Cerbu,
- Izbita,
- Bisericani
- Poieni.
Cele doua scoli generale cu clasele I - VIII din Bucium au cate o biblioteca scolara care deserveste elevii si cadrele didactice din aceste scoli. Scoala,generala Ion Agarbiceanu din Bucium, centru de comuna este gazda unei expozitii etnografice, cu caracter permanent, a caror exponate sunt mai ales obiecte din minerit, casnice si manuscrise din Agabiceanu.
Pe frontispiciul acestei scoli se afla un medalion lucrat in cupru cu portretul lui Ion Aggrbiceanu, iar cele doua placi din marmura consemneaza ca incepand cu anul 1995 scoala din Bucium Sasa va purta numele "Ion Agsrbiceanu".
Discotecile in comuna se organizeaza in special de firme private in satele Bucium centru si Bucium Sat, dar si la Caminele culturale, acestea din urma organizeaza in special "Hore Tairanesti".
In ceea ce privegte portul buciumanilor, mai ales cel vechi, se remarca printr-o mare valoare artistica, influentand intreaga regiune in ceea ce priveste stilul si motivele sale. In secolul XIX Buciumul era renumit ca centru de cojocari.
Caracteristic pieselor lucrate in Bucium sunt decorul marunt, culoarea predominant neagra a ornamentului, intrerupta din loc in loc de mici puncte rosii, galbene ai albastre si prezenta firului de buritas aurit.
Costumul femeiesc purtat si astazi, aparut inca in secolul al XVIII-lea, pastreaza din portul barbgtesc: camasa, zodia si pieptarul.
Camasa desprinsa de poale este cusuta cu fir de matase negru, avand motive vegetale stilizate in tehnica "de dupa ac" plasate pe guler, peste cot si la fodori (mangete). Peste poalele albe se poarta catrinte rosie, ingusta, tesuta si decorata cu vergi galbene si albastre, iar in fata sort. negru de matase sau catifea brodat cu motive florale multicolore. Peste camasa se poarta pieptarul de piele, despicat, decorat compact cu motive vegetale stilizate in culoare neagra si puncte tricolore, iar pe cap basma neagra brodata multicolor pe margini.
Costumul barbatesc este mai simplu, alcatuit din camasa cusuta cu fir de mstase negru: la guler, piept si pumari (in acelasi stil vegetal ca la femei), cioareci strimti cu dunga albastra pieptar infundat, serpar lat, laibar din panza alba, palarie cu snur impletit din fire de aursi argint si cu cizme inalte din piele cusute pe margini cu fir tricolor.
In prezent nu se mai lucreaza cojocarie doar tesutul mai este prezent in unele gospodarii. Tamplairia este practicatii de catre trei particulari: A.F. Duna, P.F. Jurj Moise si P.F. Sturza Simion.
Constructii de tip mori, steampuri, joagare nu mai sunt, ele au fost confiscate cu ani in urma.